Povesti triste...

In jos

Cireasa Masterchef! Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 22 Oct 2013, 21:54

Aici este subiectul unde punem povesti triste, ce ne fac sa plangem.
Culorile cu care aveti voie sa scrieti in acest subiect sunt albastru inchis si negru 😢 😢 😢 😢 
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 22 Oct 2013, 21:55

Am... plans mult 😢 😢 😢 


Jurnalul unui câine

> Săptămâna 1:

Se face o săptămână de când m-am născut. Ce norocos sunt că am venit pe lume!

> Luna 1:

Mama mea are foarte mare grija de mine. Este o mamă model.

> Luna 2:

Astăzi am fost separat de mama mea. Era foarte îngrijorată şi şi-a luat „rămas bun” de la mine. Sper că noua mea „familie umană” va avea foarte mare grija de mine, ca şi mama.

> Luna 4:

Cresc repede, sunt atras şi interesat de tot ce mă-nconjoară. Acasă sunt câţiva copii, îmi sunt ca şi nişte „fraţi mai mici”. Suntem foarte neastâmpăraţi, mă trag de coadă iar eu îi muşc, în joacă.

> Luna 5:

Astăzi m-au certat. Stăpânul meu m-a pedepsit pentru că am făcut „****” în casă, dar ei nu mi-au spus niciodată unde să fac. Plus că dorm în debara... dar nu mă plâng!

> Luna 12:

Astăzi am împlinit un an. Sunt un câine adult. Stăpânii mei mi-au spus că am crescut mai mult decât credeau. Ar trebui să fie mândrii de mine!

> Luna 13:

Astăzi mă simt foarte rău. „Frăţiorul meu” mi-a luat mingea. Eu nu-i iau niciodată jucăriile. Aşa că m-am răzbunat. Dar fălcile mele au devenit mai puternice şi l-am rănit fără să vreau. După sperietură, m-au legat cu un lanţ şi abia mai văd lumina soarelui. Ei îmi spun că mă supraveghează, că sunt nerecunoscător. Eu nu înţeleg ce se întâmplă.

> Luna 15:

Nimic nu mai e ca înainte... Stau pe balcon şi mă uit afară. Mă simt foarte singur, familia mea nu mă mai iubeşte. Ei uită, câteodată, că mi-e foame şi sete. Când plouă, nu am unde să mă adăpostesc.

> Luna 16:

Astăzi m-au luat de pe balcon. Am fost sigur că familia mea m-a iertat şi am început să sar de bucurie. Coada mi se mişca în toate părţile. În plus, m-au luat cu ei într-o plimbare. Am urmat drumul şi, deodată, s-au oprit. Au deschis portiera maşinii iar eu m-am bucurat nespus, crezând că vom petrece ziua în natură. Nu înţeleg de ce au închis portiera şi m-au părăsit. „Staţi, aşteptaţi!” M-aţi... uitat. Am fugit în urma maşinii cât de repede am putut. Frica m-a cuprins când mi-am dat seama că o să leşin şi ei nu se vor opri: m-au uitat.

> Luna 17:

Am încercat din răsputeri să găsesc drumul înapoi spre casă. Sunt obosit şi confuz. În drumul meu, oameni inimoşi se uită la mine cu tristeţe şi îmi dau câte ceva de mâncare. Le mulţumesc din toată inima. Îmi doresc să mă adopte, le-aş fi devotat ca nimeni altcineva. Dar ei spun doar „săracul câine, s-a pierdut”.

> Luna 18:

Ieri am trecut pe lângă o şcoală şi am văzut mulţi copii şi tineri ca şi „frăţiorii” mei. M-am apropiat iar nişte copii, râzând, au început să arunce cu pietre în mine, să „vadă cine e mai tare”. O piatră m-a rănit la ochi şi, de atunci, nu mai văd cu el.

> Luna 19:

Nu vă vine să credeţi, dar lumea avea mai multă milă de mine când eram mai frumos. Acum sunt foarte slăbit, aspectul mi s-a schimbat. Mi-am pierdut ochiul iar oamenii mă lovesc cu măturile când încerc să adorm în vreun colţ întunecos.

> Luna 20:

Abia mă pot mişca. Astăzi, când încercam să trec o stradă cu multe maşini, am căzut la pământ. Am crezut că sunt în siguranţă într-o mică groapă, dar nu voi uita niciodată satisfacţia din ochii unui şofer care, văzându-mă, şi-a întors maşina încercând să mă strivească. Aproape m-a omorât! Dar am scăpat cu şoldul fracturat. Durerea e imensă, nu pot mişca labele din spate şi abia m-am târât pe un petic de iarbă de pe marginea drumului.

> Luna 21:

Sunt zece zile de când trăiesc în soare şi în ploaie, fără mâncare. Nu mă pot mişca. Durerea este teribilă. Mă simt foarte rău, stau într-un loc umed şi se pare că îmi pierd şi blana. Oamenii trec pe lângă mine, nici nu se uită la mine şi spun „ţiba”. Aproape mi-am pierdut cunoştinţa, dar o forţă ciudată m-a făcut să deschid ochii... căldura vocii ei m-a făcut să reacţionez. A spus „săracul căţeluş, ce ţi-au făcut”... era însoţită de un domn cu o haină albă. El m-a atins şi mi-a spus „îmi pare rău, doamnă, dar aceste câine nu se mai însănătoşeşte, ar fi bine să-i curmăm suferinţele”. Doamna cea drăguţă a început să plângă şi i-a dat dreptate.
Cu toate puterile, am dat din coadă şi am privit-o, mulţumindu-i că mă ajută să-mi găsesc odihna.
Am simţit acul seringii şi am adormit pentru totdeauna, întrebându-mă de ce m-am născut dacă nimeni nu m-a vrut.

***

Rezolvarea este nu de a arunca un câine în stradă, ci de a-l educa. Nu transforma o companie devotată într-o problemă. Ajută la atragerea atenţiei publice şi pune un sfârşit problemei câinilor abandonaţi.

Animalele îţi vor fi recunoscătoare şi inima ta va fi împăcată!
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mier 23 Oct 2013, 21:13

Awww... 😢 😢 😢 😢 😢 😢 😢  Eu am doi catei...Lisa si Totto...Lisa a fost o catelusa normala era un pui mic si neajutorat fara casa...statea zilnic pe langa toate casele din vecini si cersea si ea cate o bucata de paine cu sora ei...ele erau ca gemene doar ca lisa era o nuanta de galbui si sora ei maro...mi-a fost o mila imensa de aceele cateluse...si m-am tot rugat de parinti ''hai sa le adoptam'' ''NU , NU ,NU !!!'' Atata mi-a stresat parinti si am plans...numai aveam chef de nimic , doar plangeam toata ziua , nu vorbeam cu nimeni , era si sa ma imbolnavesc si sa ajung in spital ( da  fost adevarat ... O.O ) Si parintii cand m-au vazut ca singurul lucru care m-ar face fericita ar fii sa adoptam catei i-am luat de pe drum i-am crescut noi , i-am iubit , m-am jucat cu ei i-am invatat diverse lucruri... Smile  Din pacate inainte sa le dau nume..catelusa maro s-a stins...Lisa era o catelusa cu gura mare si mereu latra pe necunoscuti...de mica pazea casa..cea maro era timida si nu prea se stia apara...intr-o zi probabil a venit un caine la ele si a vrut sa le raneasca...eu am auzit un plans afara..afara era ditamai cainele eu vroiam sa le apar...nu imi pasa ca cainele ala ma putea musca si sa ma nenoroceasca pe toata viata...am aruncat cu pietre in el si fac una anumit sunet pe care pe caini ii sperie mereu un sunet inventat de mine...ma uit mai bine la cateluse...cea maro era jos la pamant fara suflare...si era doar sange...Lisa era lovita la picior...atunci am inceput sa plang ''esti o idioata..ti s-au dat dou suflete nevinovate sa le aperi si tu..... 😢 😢 😢 😢 😢 ''
Lisa si-a revenit ca printr-o minune...sus pe un camp am adus corpul catelusei maro si am ingropat-o acolo...Lisa a venit cu mine si isi lasa si ea capul in jos.... 😢  Dar stiu ca undeva sufletul ei se odihneste in pace aparand-o pe sora ei de sus....Lisa a crescut are un an si ceva...a avut 4 pui...insa unul a disparut...dupa altul..au mai ramas 2 pe care i-am pazit ca ochii din cap...stateam zilnic pana seara tarziu si ma uitam pe fereastra sa nu se intample ceva...au crescut erau doi unul l-am dau cuiva...iar celalalt este aici cu noi...mama il iubeste enorm si a vrut sa il pastram Totto..este un catel tare dragut Smile Dar eu tot pe Lisa o iubesc cel mai mult...a fost primul meu caine... =)
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 21 Ian 2014, 14:21

Dya a scris:Awww... 😢 😢 😢 😢 😢 😢 😢  Eu am doi catei...Lisa si Totto...Lisa a fost o catelusa normala era un pui mic si neajutorat fara casa...statea zilnic pe langa toate casele din vecini si cersea si ea cate o bucata de paine cu sora ei...ele erau ca gemene doar ca lisa era o nuanta de galbui si sora ei maro...mi-a fost o mila imensa de aceele cateluse...si m-am tot rugat de parinti ''hai sa le adoptam'' ''NU , NU ,NU !!!'' Atata mi-a stresat parinti si am plans...numai aveam chef de nimic , doar plangeam toata ziua , nu vorbeam cu nimeni , era si sa ma imbolnavesc si sa ajung in spital ( da  fost adevarat ... O.O ) Si parintii cand m-au vazut ca singurul lucru care m-ar face fericita ar fii sa adoptam catei i-am luat de pe drum i-am crescut noi , i-am iubit , m-am jucat cu ei i-am invatat diverse lucruri... Smile  Din pacate inainte sa le dau nume..catelusa maro s-a stins...Lisa era o catelusa cu gura mare si mereu latra pe necunoscuti...de mica pazea casa..cea maro era timida si nu prea se stia apara...intr-o zi probabil a venit un caine la ele si a vrut sa le raneasca...eu am auzit un plans afara..afara era ditamai cainele eu vroiam sa le apar...nu imi pasa ca cainele ala ma putea musca si sa ma nenoroceasca pe toata viata...am aruncat cu pietre in el si fac una anumit sunet pe care pe caini ii sperie mereu un sunet inventat de mine...ma uit mai bine la cateluse...cea maro era jos la pamant fara suflare...si era doar sange...Lisa era lovita la picior...atunci am inceput sa plang ''esti o idioata..ti s-au dat dou suflete nevinovate sa le aperi si tu..... 😢 😢 😢 😢 😢 ''
Lisa si-a revenit ca printr-o minune...sus pe un camp am adus corpul catelusei maro si am ingropat-o acolo...Lisa a venit cu mine si isi lasa si ea capul in jos.... 😢  Dar stiu ca undeva sufletul ei se odihneste in pace aparand-o pe sora ei de sus....Lisa a crescut are un an si ceva...a avut 4 pui...insa unul a disparut...dupa altul..au mai ramas 2 pe care i-am pazit ca ochii din cap...stateam zilnic pana seara tarziu si ma uitam pe fereastra sa nu se intample ceva...au crescut erau doi unul l-am dau cuiva...iar celalalt este aici cu noi...mama il iubeste enorm si a vrut sa il pastram Totto..este un catel tare dragut Smile Dar eu tot pe Lisa o iubesc cel mai mult...a fost primul meu caine... =)
Trist de sora ei... dar dragut de Toto si Lissa Smile
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 21 Ian 2014, 15:01

~~Lidy~~ a scris:
Dya a scris:Awww... 😢 😢 😢 😢 😢 😢 😢  Eu am doi catei...Lisa si Totto...Lisa a fost o catelusa normala era un pui mic si neajutorat fara casa...statea zilnic pe langa toate casele din vecini si cersea si ea cate o bucata de paine cu sora ei...ele erau ca gemene doar ca lisa era o nuanta de galbui si sora ei maro...mi-a fost o mila imensa de aceele cateluse...si m-am tot rugat de parinti ''hai sa le adoptam'' ''NU , NU ,NU !!!'' Atata mi-a stresat parinti si am plans...numai aveam chef de nimic , doar plangeam toata ziua , nu vorbeam cu nimeni , era si sa ma imbolnavesc si sa ajung in spital ( da  fost adevarat ... O.O ) Si parintii cand m-au vazut ca singurul lucru care m-ar face fericita ar fii sa adoptam catei i-am luat de pe drum i-am crescut noi , i-am iubit , m-am jucat cu ei i-am invatat diverse lucruri... Smile  Din pacate inainte sa le dau nume..catelusa maro s-a stins...Lisa era o catelusa cu gura mare si mereu latra pe necunoscuti...de mica pazea casa..cea maro era timida si nu prea se stia apara...intr-o zi probabil a venit un caine la ele si a vrut sa le raneasca...eu am auzit un plans afara..afara era ditamai cainele eu vroiam sa le apar...nu imi pasa ca cainele ala ma putea musca si sa ma nenoroceasca pe toata viata...am aruncat cu pietre in el si fac una anumit sunet pe care pe caini ii sperie mereu un sunet inventat de mine...ma uit mai bine la cateluse...cea maro era jos la pamant fara suflare...si era doar sange...Lisa era lovita la picior...atunci am inceput sa plang ''esti o idioata..ti s-au dat dou suflete nevinovate sa le aperi si tu..... 😢 😢 😢 😢 😢 ''
Lisa si-a revenit ca printr-o minune...sus pe un camp am adus corpul catelusei maro si am ingropat-o acolo...Lisa a venit cu mine si isi lasa si ea capul in jos.... 😢  Dar stiu ca undeva sufletul ei se odihneste in pace aparand-o pe sora ei de sus....Lisa a crescut are un an si ceva...a avut 4 pui...insa unul a disparut...dupa altul..au mai ramas 2 pe care i-am pazit ca ochii din cap...stateam zilnic pana seara tarziu si ma uitam pe fereastra sa nu se intample ceva...au crescut erau doi unul l-am dau cuiva...iar celalalt este aici cu noi...mama il iubeste enorm si a vrut sa il pastram Totto..este un catel tare dragut Smile Dar eu tot pe Lisa o iubesc cel mai mult...a fost primul meu caine... =)
Trist de sora ei... dar dragut de Totto si Lisa Smile
Totto a murit acum cateva zile Sad((((((((((((
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 21 Ian 2014, 17:41

Dya a scris:
~~Lidy~~ a scris:
Dya a scris:Awww... 😢 😢 😢 😢 😢 😢 😢  Eu am doi catei...Lisa si Totto...Lisa a fost o catelusa normala era un pui mic si neajutorat fara casa...statea zilnic pe langa toate casele din vecini si cersea si ea cate o bucata de paine cu sora ei...ele erau ca gemene doar ca lisa era o nuanta de galbui si sora ei maro...mi-a fost o mila imensa de aceele cateluse...si m-am tot rugat de parinti ''hai sa le adoptam'' ''NU , NU ,NU !!!'' Atata mi-a stresat parinti si am plans...numai aveam chef de nimic , doar plangeam toata ziua , nu vorbeam cu nimeni , era si sa ma imbolnavesc si sa ajung in spital ( da  fost adevarat ... O.O ) Si parintii cand m-au vazut ca singurul lucru care m-ar face fericita ar fii sa adoptam catei i-am luat de pe drum i-am crescut noi , i-am iubit , m-am jucat cu ei i-am invatat diverse lucruri... Smile  Din pacate inainte sa le dau nume..catelusa maro s-a stins...Lisa era o catelusa cu gura mare si mereu latra pe necunoscuti...de mica pazea casa..cea maro era timida si nu prea se stia apara...intr-o zi probabil a venit un caine la ele si a vrut sa le raneasca...eu am auzit un plans afara..afara era ditamai cainele eu vroiam sa le apar...nu imi pasa ca cainele ala ma putea musca si sa ma nenoroceasca pe toata viata...am aruncat cu pietre in el si fac una anumit sunet pe care pe caini ii sperie mereu un sunet inventat de mine...ma uit mai bine la cateluse...cea maro era jos la pamant fara suflare...si era doar sange...Lisa era lovita la picior...atunci am inceput sa plang ''esti o idioata..ti s-au dat dou suflete nevinovate sa le aperi si tu..... 😢 😢 😢 😢 😢 ''
Lisa si-a revenit ca printr-o minune...sus pe un camp am adus corpul catelusei maro si am ingropat-o acolo...Lisa a venit cu mine si isi lasa si ea capul in jos.... 😢  Dar stiu ca undeva sufletul ei se odihneste in pace aparand-o pe sora ei de sus....Lisa a crescut are un an si ceva...a avut 4 pui...insa unul a disparut...dupa altul..au mai ramas 2 pe care i-am pazit ca ochii din cap...stateam zilnic pana seara tarziu si ma uitam pe fereastra sa nu se intample ceva...au crescut erau doi unul l-am dau cuiva...iar celalalt este aici cu noi...mama il iubeste enorm si a vrut sa il pastram Totto..este un catel tare dragut Smile Dar eu tot pe Lisa o iubesc cel mai mult...a fost primul meu caine... =)
Trist de sora ei... dar dragut de Totto si Lisa Smile
Totto a murit acum cateva zile Sad((((((((((((
C... cum  😢 😢 😢 😢 😢 😢 😢 
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 21 Ian 2014, 19:52

Era extrem de bolnav Sad
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Mar 21 Ian 2014, 19:59

A fost o data ca niciodata ca de n-ar fi nu s-ar mai povesti,o capra cu 5 iezi.Pe vremea lor,cand plopul facea mere si rachita micsunele capra s-a dus la piata pentru a cumpara mancare,ca sa-si hraneasca copchilasii.Din nefericire capra a fost omorata de lup cand se intorcea de la kfc.Trecea linistita pe trecerea de pietoni,caci capra tine la regulile de circulatie,cand lupul ce conducea un tir a calcat-o.Capra a intrat in coma apoi a murit.Se spune ca daca la 12 noape te privesti in oglinda si spui "bloody capra" de 3 ori capra cea insangerata iti va scoate ochii cu ajutorul cracilor decedatului steev.Cat despre copiii caprei.3 intre ei au ajuns avocati,unul a ajuns procuror iar altul doctor.


Sindy-avocat
Marcel-avocat
Anny-avocat
Georgel-procuror
iar Mariuca McCovrigi a ajuns doctor.


Sindy a fost asasinata de elodia,Marcel l-a impuscat pe Georgel in sala de judecata in timpul unui proces,Anny s-a sinucis dupa ce i-a murit piatra de companie iar Mariuca a cauzat decesul unui numar enorm de persoane printre care:scufita rosie[operatie estetica de inlocuire a nasului],alba ca zapada[isi punea cercel in nas]si cenusareasa[care nastea] asa ca inainte sa fie arestata si bagata la puscarie cu fratele ei Marcel a fugit si si-a schimbat numele in Mariuca McFasole,acum prezinta stirile din sport pe OTV dar nu stiti de la mine.Cat despre Bloody capra,acum joaca remi cu Bloody Mary in lumea oglinzilor,fie vorba intre noi cam ia bataie.Marcel planuieste sa evadeze din inchisoare cu ajutorul unei tigai dry cooker[e destept tipu' dar are nevoie si de gel pentru par pentru a reusi].Lupul care a ucis capra a murit in coma alcoolica la o saptamana dupa incident.Aceasta poveste este bazata pe fapte reale,se intampla ca nuca mea de cocos atot-stiutoare sa fi fost in acelasi salon cu lupul din poveste,cand era in coma alcoolica.Sper ca v-a emotionat,eu cu siguranta sunt data pe spate de aceasta istorisire.Mariuca McFasole mi-a spus-o cand venea in vizita la lup,care din intamplare era amantul ei.Sfarsit.Multumesc pentru ca va-ti irosit 5 min. din viata citind asta.
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Vizitator la data de Vin 11 Apr 2014, 23:51

MOR=))))))))))))))))))))))))))))))))
 Laughing  Laughing
avatar
Vizitator
Vizitator


Sus In jos

Cireasa Masterchef! Re: Povesti triste...

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum